Cum stimulează canabisul creativitatea?

10 February 2021
Scoate-ți gear-ul de rulat, trage un fum și găsește-ți muza în lumea din jur!
10 February 2021
6 min read
Cum stimulează canabisul creativitatea?

Conținut:
Citii mai multe
  • 1. Ce este creativitatea și gândirea divergentă?
  • 1. a. Gândirea divergentă
  • 2. Canabisul, creativitatea și modul cum acționează asupra creierului
  • 3. Care este doza ideală de canabis pentru stimularea creativității?
  • 4. Concluzia finală

Încă de când ne putem aminti, canabisul și arta au fost legate între ele, aproape ca untul de arahide și gemul pentru sandwich-ul nostru. Și, deși e dificil să obții acordul tuturor pe o anumită temă, în ceea ce privește capacitatea marijuanei de a stimula creativitatea vei primi cu siguranță un răspuns de tipul 'clar da'. 

De câte ori nu ai fumat și ai ajuns să fii extra inspirat să desenezi sau să pictezi, sau poate să cânți la chitară, bas sau orice alt instrument, să scrii ceva și multe altele? Dar când vine vorba de filme, seriale sau chiar muzee? Când fumezi un joint și experimentezi arta, nu simți că ești mai conectat?

 

Normal că acele fumuri de iarbă te-au băgat într-o stare creativă!

Normal că acele fumuri de iarbă te-au băgat într-o stare creativă!
 

Am auzit chiar și de persoane care fumează și simt impulsul să facă ordine prin casă, ascultând muzică la maxim, ceea ce este tot o formă de creativitate. Deci, în concluzie, putem reafirma că marijuana chiar stimulează creativitatea. Dar cum se întâmplă exact acest lucru? Asta vom afla în acest articol. 

1. Ce este creativitatea și gândirea divergentă?

Ca să începem, să vedem ce poate fi considerat creativitate. În dicționar, creativitatea este definită ca tendința de a produce sau recunoaște idei, alternative sau posibilități care pot ajuta la rezolvarea problemelor, la oferirea de divertisment pentru noi și/sau pentru ceilalți și la comunicare. 1 

 

Ce este considerat creativitate și cum o stimulează canabisul?

Ce este considerat creativitate și cum o stimulează canabisul?
 

Mai mult, conform definiției Cambridge, creativitatea este abilitatea de a produce sau folosi idei originale și neobișnuite. Psihologul american Dr. Ellis Paul Torrance însă, a venit cu o definiție mai complexă, care s-ar putea să fie mai exactă. 

"Creativitatea este un proces de a deveni sensibil la probleme, deficiențe, lipsuri în cunoaștere, elemente lipsă, dizarmonii și așa mai departe; identificarea dificultății; căutarea soluțiilor, formularea de ipoteze în legătură cu deficiențele; testarea și retestarea acestor ipoteze și posibil modificarea și retestarea lor; iar, în final, comunicarea rezultatelor." 2

Totuși, creativitatea este atât de subiectivă încât definiția ei poate varia de la o persoană la alta, pentru că ce știe știința sau definiția dintr-o carte despre creativitate cu adevărat?

Gândirea divergentă

Ei bine, pentru a răspunde la întrebarea de mai sus, știința recurge la gândirea divergentă ca o modalitate de a măsura creativitatea. Este considerată a fi un tip de proces mental care analizează toate posibilele soluții, sau cât de multe îți pot trece prin minte, și de obicei într-un mod de tip brainstorming, adică, spontan, non-linear și lăsând ideile să curgă liber. 4

 

Știința măsoară creativitatea prin gândirea divergentă, care e stimulată cu canabis.

Știința măsoară creativitatea prin gândirea divergentă, care e stimulată cu canabis.
 

Gândirea divergentă este asociată cu aceste metode de brainstorming, adică producerea ideilor într-un timp scurt, fără a le judeca, ci lăsând spațiu pentru apariția a cât mai multor idei noi. 

Câteva metode pentru a stimula gândirea divergentă includ: 

  • Brainstorming: aruncarea ideilor la întâmplare, fără o ordine sau sens precis, dar de cele mai multe ori având ca scop un anumit rezultat final;
  • Ținerea unui jurnal: te poate ajuta să notezi idei care îți apar pe parcursul zilei, astfel încât să aduni o colecție de gânduri;
  • Scrieri libere: când, pentru o anumită perioadă de timp, o persoană scrie neîntrerupt pe un anumit subiect;
  • Maparea mentală sau de subiect: de obicei făcută după brainstorming, presupune crearea unei hărți unde ideile sunt conectate între ele. Pornești de la o idee principală și extrapolezi pe ramurile acesteia. 

Deci, cum ajută canabisul la stimularea acestor procese de creativitate și gândire divergentă?

2. Canabisul, creativitatea și modul cum acționează asupra creierului

Știința a descoperit că partea din creier asociată cu creativitatea este cortexul frontal pentru că acesta controlează procesele cognitive esențiale implicate în creativitate: 5

  • Memoria de lucru: este un sistem de memorie al creierului cu capacitate limitată, responsabil cu reținerea temporară a informațiilor, procesarea și manipularea lor;
  • Abstracția:  un proces de gândire caracterizat prin adaptabilitate și flexibilitate. Abstracția se leagă de latura mai greu de definit a vieții, implicând gânduri care nu sunt exacte sau legate de obiecte concrete, putând include concepte sau sentimente;
  • Planificarea: un set de funcții ale creierului esențiale pentru controlul comportamentului. Aici avem nevoie de această parte pentru ca ideea să prindă formă și să ajungă la îndeplinirea obiectivului final.
  • Și flexibilitatea cognitivă: este capacitatea de a comuta ușor între gândirea la două concepte complet diferite, de a gândi asupra mai multor concepte simultan, sau chiar de a găsi o legătură între două concepte aparent fără nicio legătură.

Deoarece marijuana a demonstrat că sporește circulația sângelui în lobul frontal, această zonă devine mai activă, ceea ce înseamnă, în unele cazuri, mai creativă. De fapt, un studiu efectuat în 1993 a putut demonstra că circulația cerebrală (CBF) chiar crește atunci când o persoană consumă marijuana. 

Studiul arată că, atunci când sunt comparate două persoane, una cu creativitate ridicată și una cu creativitate scăzută, deși asta e destul de subiectiv, după părerea noastră, prima prezintă atât o activitate de bază mai ridicată a lobului frontal, cât și o creștere frontală mai largă în timpul sarcinilor creative. Această activitate stimulează ieșirea creativă în două moduri.

 

Canabisul stimulează circulația sângelui în lobul frontal, responsabil de creativitate.

Canabisul stimulează circulația sângelui în lobul frontal, responsabil de creativitate.
 

În primul rând, activează zona din jurul nucleus accumbens din creier, cunoscută pentru implicarea în circuitul recompensei și ca mediator al recompensei. În al doilea rând, în lobul frontal are loc fenomenul de gândire divergentă creativă, deci, creativitate. 7

3. Care este doza ideală de canabis pentru stimularea creativității?

Deși majoritatea dintre noi, cei care consumăm, putem afirma din proprie experiență eficiența marijuanei în stimularea creativității, putem admite și faptul că de multe ori canabisul ne-a făcut să devenim neproductivi, cel mai probabil în cazul unor doze mari. 

De fapt, un studiu din 2014 a arătat că doze diferite de canabis produc efecte diferite asupra oamenilor și a proceselor creative. Studiul a implicat trei grupuri de persoane, toate consumatoare, cărora li s-au administrat doze diferite: una mică, una mare și un placebo. 8

Ca rezultat, grupul cu doză mică a înregistrat îmbunătățiri semnificative la două aspecte principale ale gândirii divergente, fluență în ceea ce privește numărul de răspunsuri oferite și flexibilitate în diversitatea răspunsurilor. Totuși, grupul placebo a avut rezultate destul de apropiate de acest grup. 

 

Dozele mici de canabis sunt cele mai bune pentru a stimula creativitatea.

Dozele mici de canabis sunt cele mai bune pentru a stimula creativitatea.
 

La capitolul originalitate, adică aptitudinea de a crea ceva nou și unic, grupul cu doză mică a fost câștigătorul de departe, urmat de grupul placebo. Între timp, grupul cu doză mare a avut rezultate slabe la toate criteriile menționate anterior, cu o singură excepție. 

Când a venit vorba de elaborare referitor la explicațiile și detaliile răspunsurilor, grupul care a consumat cea mai mare doză a fost în avantaj, în timp ce celelalte două au avut rezultate similare. Prin urmare, putem concluziona că marijuana influențează creativitatea, dar la doze mari poți ajunge să fii complet nepregătit mental. 

4. Concluzia finală

Așadar, deși toți tindem să credem că marijuana stimulează creativitatea, iar acest lucru este adevărat, funcționează doar în doze mici. Deci, dacă vrei să folosești canabisul ca aliat pentru a crea, cu siguranță fă-o, dar ține cont de faptul că prea mult poate duce la neproductivitate

Totuși, oricât de mult ne-ar plăcea să ne bazăm pe studii, nu totul este atât de alb sau negru pe cât ar vrea știința, și poate că tu ești unul dintre cei în zona gri, care pot fuma cantități mari de marijuana și să creeze capodopere minunate

Ce vrem să spunem este că nimic nu e prea clar când vine vorba de creativitate, iar motivul pentru care fiecare artist adevărat e diferit de ceilalți stă în felul unic în care funcționează creierul său. Nu încerca să te încadrezi într-o cutie care nu e a ta și bucură-te de ceea ce ți se potrivește, fie că asta înseamnă multă iarbă și creație sau poate doze mai mici. 

 

REFERINȚE EXTERNE

  1. "What is creativity?" Human Motivation, 3rd ed., de Robert E. Franken. 1994. 
  2. "Creativity" Cambridge Dictionary. 
  3. "Scientific Views of Creativity and Factors Affecting Its Growth" Vol. 94, No. 3, Creativity and Learning. Dr. E. Paul Torrance. Vara 1965.
  4. "Strategies of Divergent Thinking" University of Washington. 
  5. "Connecting the Dots: Your Brain and Creativity" Dita Cavdarbasha și Jake Kurczek. Mai 2017.
  6. "Acute changes in cerebral blood flow after smoking marijuana" R. J. Mathew și W. H. Wilson. 1993. 
  7. "Frontal lobe neurology and the creative mind" Leonardo Cruz de Souza, Henrique Guimarães, Antônio Lúcio Teixeira, Paulo Caramelli, Richard Levy, Bruno Dubois, și Emmanuelle Volle. Iulie 2014. 
  8. "Cannabis and creativity: highly potent cannabis impairs divergent thinking in regular cannabis users" Mikael A. Kowal, Arno Hazekamp, Lorenza S. Colzato, Henk van Steenbergen, Nic J. A. van der Wee, Jeffrey Durieux, Meriem Manai, și Bernhard Hommel. Octombrie 2014. 


Comments

New Comment
Încă niciun comentariu