Este cannabisul adictiv? Iată ce ne spune cercetarea

• 1. Este marijuana adictivă?
• 2. Risc de dependență de cannabis

Separând adevărul de ficțiune, cititorii noștri vor să știe – este cannabisul adictiv?

Mesajele precum că cannabisul ar fi o “drog de poartă” sau adictiv sunt mituri care au urmărit această plantă timp de un secol, datorită prohibiției. Nu există date care să confirme că marijuana ar fi o poartă către droguri mai periculoase. Începând cu începutul anilor 1900, în majoritatea țărilor din lume, campaniile de interzicere a canabisului au promovat frica și dezinformarea fără baze științifice. Aceste sentimente aveau la bază controlul și frica, adesea țintind anumite clase sociale și influențând conștiința populației.

Astăzi, odată cu legalizarea cercetării canabisului în tot mai multe țări, apar date noi care sugerează că marijuana nu este adictivă. Mai mult, studiile arată că unele persoane folosesc cannabisul ca instrument de recuperare din dependența față de substanțe mai periculoase, precum alcoolul sau medicamentele farmaceutice. Canabisul este de fapt o cale de recuperare din dependențe dăunătoare, fizic adictive, și poate fi o speranță pentru combatarea crizei opioidelor.

Iată ce arată datele actuale privind riscul de dependență al canabisului.

Este marijuana adictivă?

Nu există suficiente studii controlate, revizuite de experți, pentru a spune clar dacă marijuana este sau nu adictivă. Știm cu certitudine că este imposibil să faci o supradoză de cannabis.

Există studii genetice care sugerează că dezvoltarea dependenței de canabis poate avea componentă ereditară, scriu medicii de la Yale Medicine. Ei mai afirmă că e nevoie de mai multe cercetări pentru a determina fiabilitatea acestor date. Un doctor de la Harvard dedicat demontării miturilor despre canabis, Dr. Peter Grinspoon, prezintă multiple studii care arată că CBD poate fi util pentru persoanele cu dependență de opioide, în special prin reducerea anxietății. „Avem nevoie de date mai bune, dar cred că CBD (și cred că și canabisul întreg) va avea un rol tot mai important ca tratament suplimentar pentru cei care se confruntă cu dependența de opioide”, scrie Dr. Grinspoon.

Risc de dependență de cannabis

Un review din 2018 adesea citat a concluzionat: “Deși sunt necesare cercetări suplimentare, constatările rezumate aici indică faptul că modificările neurobiologice din CUD par să fie similare cu cele observate la alte dependențe, însă la un nivel mai redus în unele sisteme cerebrale.”

Studiul recunoaște că există lacune în cercetările privind legătura între canabis și dependență. Review-ul a enunțat întrebările pe care trebuie să le adresăm și despre care avem nevoie de date suplimentare pentru a stabili clar dacă cannabisul este adictiv. Întrebări pentru cercetările viitoare includ:

• Oare modificările densității CBIR după abstinența de canabis sunt similare cu cele ale receptorilor de țintă ai altor substanțe abuzive?
• Sunt variațiile comportamentale și de dispoziție asociate consumului de cannabis un factor de risc sau o consecință a dependenței?
• Apar modificări comportamentale și neurofiziologice pe termen lung legate de conținutul de THC din cannabis?
• Există asociere între consumul de canabis și modificări de lungă durată ale semnalizării glutamatului, așa cum se observă la alte droguri abuzive?
• Este consumul de canabis asociat cu perturbări ale amigdalei sau habenulei, așa cum se vede la alte substanțe de abuz?

Potrivit Centrului American pentru Controlul și Prevenția Bolilor, 9% dintre adulții care consumă canabis pe termen lung vor dezvolta “canabis use disorder” (tulburare de consum de cannabis). Definițiile pentru CUD variază mult și nu există un consens în rândul medicilor. Este important de menționat că marijuana nu provoacă aceleași simptome fizice de sevraj ca alte substanțe, inclusiv alcoolul. Sevrajul la canabis se manifestă printr-un disconfort ușor. Din acest motiv, canabisul nu prezintă aceleași caracteristici dăunătoare ca alte droguri.

Un studiu din 2020, desfășurat pe 23.000 de participanți, a constatat o prevalență a sindromului de sevraj de cannabis de 47%. Studiul arată: “Factorii asociați cu un sindrom de sevraj mai accentuat au fost mediul clinic (în special pacienții internați sau tratați în ambulatoriu vs. populația generală), consumul concomitent de tutun sau alte substanțe, și utilizarea zilnică de canabis.”

Definiția simptomelor de sevraj la canabis este foarte largă și încă dezbătută de specialiști. Poate include: iritabilitate, furie sau agresivitate; nervozitate sau anxietate; tulburări de somn; modificări ale apetitului sau greutății; agitație; stare depresivă; și simptome fizice precum dureri de cap, transpirație, greață, vărsături sau dureri abdominale. Aceste simptome sunt ușoare. Cred că ele reflectă de fapt beneficiile canabisului asupra grețurilor, somnului și dispoziției, mai degrabă decât efecte negative ale sevrajului. Sunt necesare studii suplimentare pe grupuri demografice mai largi și în medii controlate pentru a determina dacă acest sindrom este atât de răspândit.

Războiul împotriva drogurilor a influențat și cercetarea actuală despre canabis pe această temă. Canabisul pur și simplu nu a fost studiat suficient, de aceea multe dintre datele existente scot în evidență mai mult riscurile decât beneficiile sale. În viitor, sunt necesare mai multe studii revizuite de experți pentru a stabili dacă aceste date sunt într-adevăr corecte.